Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Istoricul localitatii

Comuna Cornești este atestată documentar în anul 1306. Localitatea îşi deapănă firul existenţei din timpuri străvechi. Cercetările arheologice efectuate în Cornești, localitate componentă a comunei au dat la iveală aşezări care datează din Preistorie. A fost astfel identificată, pe bază de mărturii certe existenţa așezării „Movila Strajei ” , dealul Gâlmejului.

Clădirile și monumentele istorice  existente pe raza comunei Cornești, județul Cluj, sunt următoarele:

  • „Movila Strajei” dealul Gâlmejului, așezare – datează din Preistorie – localitatea Cornești;
  • Biserica Ortodoxă „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril”, din localitatea Lujerdiu, comuna Cornești ctitorită de voievodul Mihai Vitezul, datează din secolul al XVI-lea;
  • Biserica romano-catolică „Sf.Maria Mar „, din localitatea Cornești, datează din 1725;
  • Biserica reformată cu clopotnița de lemn datează din jurul anulor 1700, din localitatea Tiocu de Jos, comuna Cornești;
  • Ansamblul Bisericii reformate, din localitatea Tiocu de Jos, comuna Cornești, datează din secolul al XIV-XVIII -lea;
  • Biserica Ortodoză de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, din localitatea Tioltiur, comuna Cornești – datează din 1800;
  • Biserica Ortodoxă din localitatea Tioltiur, comuna Cornești, datează din secolul al XVI-XVIII-lea;
  • Biserica reformată din localitatea Stoiana, comuna Cornești, datează din secolul al XV-lea;
  • Biserica reformată din localitatea Tiocu de Sus, comuna Cornești, datează din secolul al XIII-XV-lea;

Începând cu anul 2010 se va organiza în fiecare localitate serbarea „Fiii satului „.

În localitatea Stoiana, în conacul unde a trăit familia Șorban, există „Fundația culturală  „Guillem Șorban”.

Familia Şorban se trăgea dintr-o veche familie nobiliară românească din Ardeal atestată încă din 1266 printr-o diplomă a regelui Bela al IV-lea. Compozitorul Guilelm Şorban a publicat, în 1894, la Leipzig lucrarea „Zece cântări poporale româneşti”, iar la Viena, în 1900 „Album de compoziții româneşti”, în care există şi două texte inedite, de George Coşbuc, Guilelm Șorban devenind celebru datorită melodiilor pentru poeziile „Pe lângă plopii fără soţ” și Mai am un singur dor”. Raoul Șorban, fiul compozitorului, pe lângă titlul oferit de Institutul Comemorativ al Martirilor şi Eroilor Holocaustului, a primit și o altă distincție: „Cetățean de Onoare al Statului Israel”, la 5 decembrie 1990.

Printre alte demnități obținute în viață de Raoul Şorban, amintim :

  • „Cetățean de Onoare al municipiului Cluj – Napoca” 1993;
  • „Cetățean de Onoare al comunei Corneşti, județul Cluj” 1995;
  • „Cetățean de Onoare al municipiului Gherla” 1997;
  • „Cetățean de Onoare al municipiului Dej” 1997;
  • „Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” 1999 şi aceiaşi distincție oferită de Universitatea din Oradea în anul 2002;

Raoul Şorban a fost colaborator cu studii, articole şi critică de artă  la numeroase publicații din țară și a ținut numeroase conferințe:

  • în țară la: Bucureşti, Cluj, Arad, Iaşi, Craiova, Oradea, Sibiu, Baia Mare, Tg. Mureş, Suceava, Sighişoara, Dej, Galați, Ploieşti, Bîrlad, Sighetul Marmației;
  • în străinătate la: Milano, Viena, Veneția, Graz, Budapesta, Varşovia, Paris, Amsterdam, Ierusalim, München, Köln, Haifa, Madrid.